Îmi scrie pe fb un sfetnic, care nu-i în lista mea: ”Vezi-ți de afacerea ta, lasă-ne cu protestele, că faci politică!!!” Apar tot mai mulți viteji din ăștia, cu cărare pe mijloc, care nu mă lasă să meditez.
Îi replic blând că după meclă, pare genul care n-ar face reclamație nici la primăria din sat, să citească postările mele și se va convinge că-s băiat fain. Ripostează iritat că n-am eu păr în cap câte proteste în frig a făcut el. (Probabil nu știe că eu sunt chel din ăla, care se rade scurt, să nu se vadă chelioja. Mai am două fire, cu tot cu implantul nereușit din Turcia). Dar îi ascult totuși povața, pentru că stimabilul pare o somitate la sfătuială.
Bine zice, ia să rămân nițel la afaceri. Pentru că o grămadă de prieteni virtuali îmi cer sfaturi cum să facă (mai) mulți euro-dolari. Aveam formula la îndemână, dar nu mi-a picat fisa (pt. că-s prea ocupat cu protestele): de vreo CINCI ani, am un afiș în restaurantele mele: ”dacă nu primești bon fiscal, primești 300 lei pe loc + consumația gratuită”. Încercați tactica asta la casierie la noi, poate faceți un ban cinstit! (prilej cu care mai facem și o plângere penală casierilor pentru infracțiunea de Gestiune frauduloasă). Atenție, notele de comandă de la casele de marcat nu sunt bonuri fiscale, bonul are o serie pe el. Verificați seria!
p.s.: că tot veni vorba: niciodată nu am zis că ofer servicii perfecte în restaurante sau hotelurile mele. Nu ofer servicii perfecte nicăieri, dar muncesc ca nebunul (poate prea mult) ca să mai reduc din gafele imperfecțiunii și să fie clienții mulțumiți. Atâta pot, atâta fac. Cui nu-i place, oferta e imensă, să încerce și în altă parte, dar să mă scutească de manevrele de manipulare că n-am voie să-mi strig necazul dacă nu-i ireproșabilă mâncarea la mine.
